Prezentarea comunei

Boteni (Argeş) este o comună şi o localitate în nordul judeţului Argeş, Muntenia, România, formată din satele Balabani, Boteni (reședința), Lunca și Mușcel. În 2006 s-au împlinit 600 de ani de la prima atestare documentară a localităţii.

Comuna se află în marginea nord-estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Argeșelului. Este străbătută de șoseaua națională DN73D, care o leagă spre sud de Hârtiești, Vulturești, Davidești, Mioveni și Mărăcineni (unde se termină în DN73) și spre nord de Mioarele și Valea Mare-Pravăț (unde se termină în DN72A). La Boteni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ737, care duce spre nord-vest la Mioarele și Câmpulung (unde se termină în DN73).

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeșelul a județului Muscel și era formată din satele Pământeni, Gogorani, Vârtopol, Câmpșorul, Balabani, Linia și Luncani, având în total 1563 de locuitori ce trăiau în 348 de case. În comună funcționau o biserică și o școală cu 61 de elevi (dintre care o fată). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Argeșelul, având 2161 de locuitori în satele Balabani și Boteni.

În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, în alcătuirea actuală.

Obiective turistice:
– Mormântul marelui filozof Petre Ţuţea – fiu al comunei Boteni
– Casa Memorială „Petre Ţuţea”
– Muzeul satului „Ion Chelcea”
– Crucea de piatră de pe valea Hobăii, monument istoric memorial sau funerar de interes național, aflat la 4 km de satul Boteni și datând de la 1656.
– Casa Gheorghe Duțescu (începutul secolului al XX-lea) de la numărul 333 din satul Boteni.

Petre Țuțea (1902-1991), autor, eseist, economist, filosof, jurist, doctor în drept, politician și publicist român s-a născut în comuna Boteni. De asemenea, a fost înmormântat la Boteni.

„ Este dus de la București la Boteniul natal cu o mașină care transporta morcovi. Înmormântarea are loc în ziua Sfîntului Nicolae, drumul spre locul de veci făcîndu-l într-un car tras de boi. Cei prezenți la înmormântare susțin că nici măcar nu erau boi. Erau vaci. Slujba de înmormântare a fost făcută după rit ortodox, Petre Țuțea fiind înmormântat în cimitirul ortodox al comunei Boteni.

Într-un interviu, publicat postum, în „România Liberă”, Petre Țuțea afirma :
Am lăsat o cerere la Uniunea Scriitorilor să fiu înmormântat la Blaj, în Mica Romă a lui Eminescu. Am plătit slujba, clopotele, locul. Acu – sigur că la Blaj pot să fiu înmormântat și lângă gard, că-i pământ sacru acolo … Eu sunt legat de Blaj prin concepția mea panlatină a culturii române” ”